vineri, 23 iulie 2010

Salut dragi vizualizatori, stiu ca nu a mai postat nimic de multa vreme...

Toti stim cine a fost Adolf Hitler, a fost un conducator desavarsit, care a condus Germania Nazista pana aproape de victorie, a fost un personaj istoric foarte important pentru al doilea razboi mondial, dar.... oare era si sexy, va las pe voi sa hotarati, dupa ce vizualizati video-ul de mai sus.:)

marți, 25 mai 2010

Sven Hassel...

Poate va intrebati cine e tipul a carui nume sta ca titlu acestei postari. Ei bine Sven Hassel este un veteran al celui de-al doilea razboi mondial, care mai traieste si acum, si are uimitoarea varsta de 94 de ani, impliniti pe data de 19 aprilie.

El, dupa incheierea razboiului, s-a hotarat sa scrie romane pseudo-autobiografice, prin care sa ne impartaseasca din ororile prin care le-a trait in razboi, dar si din amuzamentul dat de camarazii sai. In prezent dintre ei (Micutul, Legionarul, Batranul, Porta, Muller si alti recruti care apar si dispar in acele carti) nu mai el mai traieste in prezent, ceilalti fiind ucisi in razboi...

Videoul de mai sus reprezinta doar o secventa dintr-un film, facut dupa cartea sa celebra "Blindatele mortii". Filmul este foarte vechi, dar mie unul imi place sa il revad cand si cand. Daca sunteti interesati de cartile lui sau v-am facut curiosi ele sunt 14 in total, eu am reusit sa citesc pana acum patru. Daca vreti sa vedeti filmul eu va pot spune ca se numeste "Wheels of Terror" si este din 1987...

vineri, 14 mai 2010

Un filmulet trist, cu o melodie pe masura....

joi, 13 mai 2010

Usain Bolt uimeste pe toata lumea!!!

miercuri, 12 mai 2010

Some advise about survival

Dupa cum cred ca v-ati dat seama din povestea Man vs. Wild, eu sunt un fan al serialului "Tehnici esentiale de supravietuire". Am vazut o multime de seriale din aceasta emisiune. In caz ca vam facut curiosi, emisiunea se poate urmarii de la ora 20:00 pana la ora 21:00, in fiecare seara de luni pana vineri (in reluare dimineata de la 10:00 la 11:00). Deci cum spuneam am vazut o multime de episoade, iar aceste episoade m-au invatat anumite chestii, pe care vi le transmit si voua prin aceasta postare:
  1. Daca esti intr-o situatie de supravietuire, prima si prima data, trebuie sa iti fixezi un obiectiv, si te gandesti ca acolo trebuie sa ajungi.
  2. O regula de aur este ca trebuie sa ai un adapost construit inainte de lasarea intunericului.
  3. Asigura-te ca poti face focul, pentru a te incalzi, si pentru a tine pradatorii la distanta.
  4. Intr-o situatie de supravietuire, nu trebuie sa fi mofturos cu mancarea, ce iti ofera mama natura, aia mananci, doar daca esti sigur 100% ca ceea ce mananci este comestibil.
  5. Cand ai nevoie de apa, si gasesti intamplator un parau, asigura-te ca apa este potabila, poti face asta uitandu-te dupa mici indicii , cum ar fi gasirea unor vietuitoare care traiesc numai in apa potabila.
  6. Daca te afli intr-o zona desertica, prima ta prioritate este sa iti protejezi capul de razele soarelui, pot face asta printr-un turban improvizat, dintr-un tricou.
  7. Cand petreci o noapte in desert, a doua zi dimineata, inainte sa pleci, scutura bine toate hainele, deoarece sunt o ascunzatoare perfecta pentru serpi si scorpioni.
  8. Cand esti deshidratat, si gasesti apa, bea in inghitituri mici, pentru a nu vomita.
  9. Intr-o situatie de supravietuire este important ca moralul tau sa ramana ridicat.
  10. O metoda de a scapa din salbaticie, este aceea de a gasi un rau, odata ce l-ai gasit mergi in aval, pentru a gasi civilizatie.
  11. Daca esti in Africa, cand gasesti un rau (si asta este o exceptie, numai in Africa se intampla asta), sa nu mergi niciodata in aval, pentru ca in Africa raurile pot disparea in cateva secunde sub pamant. Ceea ce poti face, este sa mergi in amonte.
  12. Daca esti intr-o zona foarte rece (ex: Siberia), trebuie sa te asiguri ca nu ai hainele ude, ca nu transpiri, deoarece transpiratia, si apa vor ingheta pe tine, si vei ajunge in stadiul de hipotermie, si vei muri. Corpul pierde de 25 de ori mai repede caldura cand este ud.
  13. Intr-o zona de climat rece, un lucru in plus pe care il poti face, atunci cand confectionezi un adapost, este sa pui pe jos muschi, acesta va pastra caldura, si nu o va lasa sa se risipeasca.
  14. In desert este aceeasi chestie, si anume ca nu poti dormi direct pe nisip, deoarece acesta iti poate fura caldura, pune frunze de palmier pe jos.
  15. Daca te afli intr-o situatie de supravietuire, si esti intr-o zona cu climat foarte cald, incearca sa dormi ziua, si sa mergi noaptea, poti parcurge distante duble, fata de cele parcurse ziua.
  16. Daca esti naufragiat pe o insula, nu poti ramane pe vecie acolo, asa ca trebuie sa iti incerci norocul pe mare.
  17. Cand te afli pe mare, pe o pluta construita de tine, daca vezi un vas in indepartare, poti lua o bucata de fier, si sa te ajuti de razele soarelui pentru ai transmite un semnal. Semnalele de acest gen se pot vedea de la 16 km distanta.

Top Gear


Top Gear, este o emisiune pe Discovery Channel, in care trei tipi, care sunt adevarate enciclopedii de autoturisme, prezinta diferite maisini, pun doua autoturisme fata in fata, sau se intrec intre ei, prin diferite metode...


Protagonistii acestei emisiuni sunt: Richard Hammond, Jeremy Clarckson si James May. Aceste trei personaje, ne incanta in fiecare zi de la ora 23:00 (in reluare de la 18:00 a doua zi) prin felul lor de a fi, prin felul cum abordeaza emisiunea, si autoturismele, si anume cu un umor englezesc.


Prezentarea masinilor difera, de la masini bine cunoscute, pana la jeep-uri rusesti... Ei au un bun amic, pe nume Stig, care este pilot de curse, si testeaza masinile intr-un circuit, pentru a vedea cat sunt de rapide.


Studioul emisiunii are si un panou imens, care se numeste "The great wall", pe care sunt categorizate masinile, de diferite tipuri. Categoriile sunt de la masini foarte cool, pana la autoturisme de cea mai proasta calitate...

duminică, 9 mai 2010

65 de ani...


65 de ani, atata timp a trecut de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. 9 mai 1945, este data pe care s-a anuntat sfarsitul razboiului, si inceputul unei noi organizatii, si anume ONU...

Al doilea razboi mondial a fost cel mai mare conflict militar cunoscut de omenire in istorie. Bilantul acestuia e cutremurator: 60 de milioane de morti (25 de milioane de soldati, 35 de milioane de civili), 1700 de orase distruse, 6 milioane de evrei ucisi in holocaust...

Combatantii au fost:


AXA: Germania-Japonia-Italia vs. ALIATII: Rusia-SUA-Anglia
Castigatorii razboiului au fost Aliatii, care spre binele omenirii, au readus libertatea, eliberand zonele de ocupatie germana...

luni, 3 mai 2010

Man vs Wild - Day 4

Era 7 dimineata, iar eu eram treaz. Am avut parte de un rasarit de soare superb. Dupa ce am stins focul am plecat la drum. Eram foarte flamand. Imi amintisem ca am pus niste capcane in ziua precedenta. CE NOROC! Am prins o veverita, era mica, dar era de ajuns. M-am intors la pestera, apoi m-am chinuit iar sa aprind focul, si am mancat veverita. Cu burta plina, de dupa o masa destul de buna, am plecat la drum. Nu mai era asa de frig, erau - 10 grade Celsius. Am mers trei ore pe jos. M-am oprit putin ca sa ma odihnesc. Deodata aud un tren. Prima data am crezut ca am halucinatii de atata stat singur in taigaua siberiana. Dar nu a fost asa, se auzea un tren, era tot mai aproape. M-am ghidat dupa sunet, si am ajuns la o cale ferata. Trenul venea. Am alergat dupa el, dar nu l-am putut ajunge...
Moralul meu era la pamant, faptul ca eram la un pas de a fi salvat, iar dupaia tot acolo eram. Am mers cu capul in pamant, inca doua ore, pana cand am auzit niste sunete ale unor copii. CE MINUNE, era grupul meu cu care mergeam in excursie. ERAM SALVAT...
Cand am ajuns la ei, mi-au povestit, ca dupa doua zile au incetat cautarile, crezand ca am murit inghetat, ce bafta....
FINISH!!!

duminică, 4 aprilie 2010

Man vs Wild - Day 3

Era dimineata zilei a 3-a de cand ma aflam singur in Siberia. Adapostul meu a rezistat, dar furtuna persista, iar mie imi era foame.
Am mai asteptat putin, iar dupa 4 ore, furtuna s-a potolit, si am putut intr-un final sa ies, si sa imi vad de drum. Am ajuns la trei copaci cazuti, si fiind disperat am scotocit cu cutitul in scoarta, in cautarea unor larve. Am gasit 20 de viermisori mici, iar neavand altceva mai bun, i-am mancat, aveau gust de muraturi vechi....
Am mers mai departe, si am dat de un lac mare, se intindea cat vedeai cu ochii. Eram constient ca daca il voi ocoli, imi va lua zile intregi, asa ca am riscat si am incercat sa il traversez. Cu piciorul de caprioara, la fiecare metru verificam gheata. Dupa 6 ore de mers, s-a auzit un zgomot ingrozitor, era zgomotul ghetei care se spargea sub mine, in acel moment, sangele a incetat sa imi mai circule prin vene, eram infricosat la culme. Din inscinct, am inceput sa fug cat ma tineau picioarele. Gheata in urma mea scotea sunete infernale, incepeam sa vad celalalt mal, si am crezut ca am scapat, dar in urmatorul moment, piciorul drept mi-a alunecat, si am cazut cu aproape jumatate de corp in apa, a fost oribil, am crezut ca inima imi va sparge pieptul, ritmul batailor era foarte mare, partea de sub apa a corpului nu o mai simteam, dar piciorul de caprioara mi-a salvat viata. M-am sprijinit de el cu toata greutatea, si am reusit sa ies din apa, dar situatia era critica, deoarece erau - 30 de grade Celsius, iar eu eram ud. Imediat cum am ajuns la mal, mi-am dat jos hainele ude, si am inceput sa ma tavalesc prin zapada, poate ma credeti nebun, dar eu stiam ca asa apa este absorbita. Am facut repede un foc, si apoi mi-am incalzit hainele. M-am imbracat, si apoi am pornit la drum. Dupa inca 2 ore de mers am dat de o pestera, si aici aveam sa imi petrec noaptea...

joi, 1 aprilie 2010

Man vs Wild - Day 2

Se facuse dimineata, iar afara era extraordinar de frig. M-am trezit, si mi-am zis ca daca voi sta pe loc, am sanse de 99,9% sa inghet, asa ca m-am pus in miscare, mergand, dar fara o directie anume. Aveam un rucsac, cu chestii minore, care s-au dovedit a fi de folos. Aveam o funie lunga de 3 metri, un cutitas, foarte ascutit, o lanterna si o bricheta.
Am mers, si tot am mers, pana cand, am inceput sa aud zgomote in jurul meu. Ce credeti, era UN TIGRU SIBERIAN la numai 10 metri de mine, iar din fericire statea cu spatele, asa ca nu ma vazuse. Ca masura de precautie, mi-am scos cutitul din geanta, dar am realizat ca daca avea sa ma atace, nu aveam nicio sansa, asa ca m-am indepartat incet. Cand am ajuns la o distanta sigura, mi-am zis sa imi fac un foc, pentru a ma incalzi, deoarece nu imi mai simteam mainile. Am taiat niste crengi de la un copac, dar cutitul mi se lipise de piele, si din cate stiam eu, daca trageam de el, trageam cu tot cu piele. Mi-am amintit ca daca urinezi pe el se desprinde, si asta am si facut. S-a desprins. Am facut focul, m-am incalzit, si apoi l-am lasat asa, si am plecat in cautarea hranei. Dupa doar un minut de mers, am dat peste mana cereasca, era o caprioara moarta, care nu inghetase inca. Am tras-o pana la locatia focului.
I-am despicat pieptul, si apoi am extras carnea din el. Am pus-o pe un bat mai lung, si am asezat-o deasuprea focului. In timpul acesta, am jupuit blana de pe ea. Cand am ispravit treaba, am avut parte de o masa copioasa. Am luat un picior de la caprioara, pentru ca in caz ca ma ataca un animal, sa imi maresc raza, si nu numai....
Intunericul se asternea repede, asa ca era necesar sa imi ridic un "cort". O furtuna destul de violenta se apropia si ea. Dupa 15 minute de mers, am ajuns la doi arbori care erau cazuti, si asezati intr-o pozitie perfecta.
A fost necesar sa tai niste crengi, ca sa le pun ca acoperis, legandu-le cu jumatate din funia din rucsac, iar blana de la caprioara am pus-o pe jos, plus niste muschi, pentru a tine de cald.
O alta zi se incheie...

marți, 30 martie 2010

Man vs Wild - Day 1

Am sa va spun o poveste, o poveste de supravietuire...
Totul a inceput cand, eu impreuna cu un grup de elevi, eram intr-o excursie in Siberia! Da ati citit bine, in Siberia, in toiul iernii, pentru a explora vegetatia pe timp de iarna. Am ajuns la un copac, care arata foarte comic, si mi-am zis sa mai stau sa il admir putin, dar putinul acela s-a transformat in jumatate de ora. Cand m-am dezmeticit, am realizat ca m-am pierdut, si ca va trebui sa fiu pe cont propriu, pana cand cineva ma va gasi. La inceput nu mi s-a parut ceva nemaipomenit de greu, dar am realizat ca sunt in Siberia, in toiul iernii, cu temperaturi de pana la - 40 grade Celsius!!!
Am mers, fara o directie anume, si am dat de o pestera. Ce noroc, dar m-am gandit ca ar putea fi animale ostile, asa ca m-am pus si am urlat la intrarea in ea, si am aruncat cu bolovani in intunericul abisal, dar am realizat ca nu ajung nicaieri, asa ca am riscat, si am intrat in ea, unde aveam sa imi petrec noaptea...
Stati pe aproape, supravietuirea continua...

sâmbătă, 27 martie 2010

E pe drum

In curand va veni o noua poveste, nu va pot spune despre ce e, daca vreti sa aflati, stati pe aproape...

miercuri, 24 martie 2010

The assassin story... (final part)

Era ziua cea mare, trebuia sa ma duc sa il asasinez pe cel care ma bagat la inchisoare, capul mafiei!
Prima data, de la prima ora, am mers sa spionez anumite garzi, si am aflat tot ce trebuia, si anume ca Pedro (tinta mea) avea sa mearga la un bal in acea seara, in Palermo. Va trebui sa il urmaresc si acolo. Dar pe la ora 3:00 p.m. am primit o lovitura grea, si eu eram invitat la acel bal, dupa 8 asasinari, Pedro s-a gandit bine ca eu as fi putut fi asasinul, si m-a invitat la bal, iar la cea mai mica miscare gresita sa ma omoare cu sange rece...
Voi merge imbracat in hainele de asasin, dar peste el imi voi pune blugi, si o bluza mai larga, asa incat sa imi acopere gluga, sa nu se observe. In sfarsit a venit momentul adevarului, balul era organizat intr-o casa cu 3 etaje, asa ca era aproape imposibil sa il urmaresc pe Pedro in multime, inca o lovitura!
Era ora 9:00 p.m., era intuneric afara, si balul incepuse de o ora. Am avut si un avantaj, casa avea si o terasa mai putin iluminata, aproape deloc. Pedro iesea des pe acea terasa, dar aducea cu el 8 bodyguarzi. A fost necesar sa scap de fiecare, dar sa nu las nicio urma, pentru ca oricand puteam sa fiu demascat. I-am luat pe rand, si am reusit sa elimin doar 5. Cand Pedro a iesit pe terasa, nu avea niciun stres. I-am inhatat pe la spate si pe ceilalti trei, dar fara ca el sa observe.
Deodata, el spune:
- Te asteptam Altair! (era numele meu de cod) Mereu am stiut ca tu ai fost in spatele tuturor asasinarilor, pentru a te razbuna, dar ti-a sosit ceasul!
- Asta sa o crezi tu! Mascariciule!!! i-am reprosat.
Apoi cu hidden blade-ul scos, am sarit la gatul lui, dar el a eschivat, si apoi a scos un cutitas mic, din maneca, si mi-a facut o taietura urata pe piept, era foarte ascutit. Mi-am scos si eu cutitul de lupta, si apoi ne-am luptat, dar nu doar cu cutitele, ci cu tot ce am gasit la indemana. In apropiere era o masa mare intinsa cu fel de fel de tacamuri, am incercat sa arunc cutitele spre el, si sa il omor, dar , cu viteza fulgerului le-a blocat pe toate, si apoi le-a aruncat inapoi, m-au inimerit toate!!! Aveam 3 cutite infipte in mana, si doua in picior, era o durere groaznica! Apoi am continuat sa lupt, dar la un moment dat mi-a pus o piedica, si apoi am cazut, si alt cutit mi s-a infipt in picior, el venea incet spre mine zicand:
- Ti-am zis ca ti-a sosit ceasul, eu nu mint niciodata.
Dar in momentul urmator am zarit un scaun langa mine, i-am dat un sut ca la fotbal, eu fiind inca la podea, si am reusit sa il impiedic, iar in momentul cand era in aer, mi-am scos un cutit din mana, si l-am aruncat cu atat precizie incat l-am inimerit in gat. Corpul neinsufletit a cazut la pamant...
L-am luat, si l-am pus intr-un sac menajer, si apoi, mi-am scos toate cutitele din mine. Apoi l-am aruncat in piscina. Si asa s-a incheiat povestea mea de asasin...
FINISH!

vineri, 19 martie 2010

The assassin story... (part 4)

Eram la final de asasinare, dar aveam o mica problema, si anume ca eram inconjurat de 20 de soldati inarmati, pana-n dinti. Cei doi ramasi, erau morti, dar eu inca aveam o problema.
Dar imi venise o idee, cum afara era bezna totala, si camera era iluminata doar de un bec, iar eu aveam 17 cutite la mine, am facut urmatorul lucru: am aruncat cu viteza fulgerului un cutit in bec, iar apoi pe intuneric am inceput sa ma rotesc, si sa le arunc peste tot, in bezna se auzeau sunete oribile.
Apoi am spart fereastra, si am sarit in piscina. Am iesit, si am plecat, dar fugeam cu toata viteza, deoarece ma gandeam ca nu va dura mult, pana cand soldatii ramasi se vor desmetici. Cand am iesit din curtea palatului, m-am urcat pe case, si apoi am ajuns la trasura care avea sa ma duca inapoi la Venetia. Pe drum, o patrula ne-a oprit, si ne-au cerut actele, cum erau doar 3, cum s-au apropiat de fereastra de la trasura, eu fiind dotat cu doua cutite ascunse, i-am insfacat pe amandoi, iar pe al treilea l-am omorat, trecand cu trasura peste el.
Ajuns la Venetia, m-am dus si i-am raportat tot senseiului, care mi-a spus ca peste 2 zile, va veni lupta finala, cu capul mafiei....

marți, 16 martie 2010

The assassin story... (part 3)

Cum am precizat in postarea anterioara, in ziua aceea am avut 3 asasinari grele...
Totul a inceput la ora 6:00 a.m., atunci cand eu m-am trezit, deoarece asasinarea trebuia facuta undeva la intervalul 12:00 p.m. - 1:00 p.m., dar nu aveam date exacte, asa ca necesita ca eu sa ma duc sa fac rost de ele.
Senseiul mi-a zis ca va trebui sa ii spionez pe doi localnici care, au relatii cu banda mafiota, pana la un anumit punct, dar va fi foarte usor, deoarece urmarirea va avea loc la piata, acolo unde se strange multa lume.
Am iesit din barlog, si am pornit spre locul cu pricina. Ca sa nu obosesc, pentru ca a fost necesara conservarea energiei, pentru ca aveam o zi foarte incarcata, am mers pe jos, dar fara sa dau vreo impresie cetatenilor care treceau pe langa mine. Cand am ajuns acolo, m-am asezat pe banca, si am asteptat ca tintele mele sa ajunga. Cand in sfarsit au sosit, am putut incepe urmarirea, dar ce surpriza, am observat un fel de "ninja" care mergea pe case, si ii urmarea pretutindeni pe cei doi, mi-am zis ca ar fi mai bine sa scap de el, si asa am si facut.M-am suit incet pe casa, dar fara sa pierd contactul vizual cu cei doi, si l-am asasinat pe la spate, si l-am lasat acolo. Tipul era un amator, deoarece era sa cada de cateva ori de pe casa.
Apoi m-am reintors la misiunea mea. Au fost nevoie de 4 ore de urmarire, si evitarea soldatilor, care treceau pe langa mine, pentru a afla totul. M-am intors la barlog ca sa raportez, si i-am spus senseiului ca cele trei tinte, atentie toate! aveau sa se intalneasca la Torino in jurul ore 12:30 p.m., pentru a lua pranzul impreuna, si pentru a dezbate problemele interioare ale mafiei. La fel ca si prima data, Senseiul mi-a asigurat transportul pana acolo. Cei trei "nefericiti" aveau sa se intalneasca intr-un palat. Era impanzit de gardieni. Mai intai a fost necesar sa scap de cei de pe acoperis. Dupa ce am terminat cu cei 10 oameni de pe acoperis, eram extenuat. Am gasit intre timp o fereastra mica pe acoperis, prin care am putut sa ii monitorizez pe cei trei, si am observat ca unul dintre ei, se ducea din 10 in 10 minute la baie, asa ca mi-a venit o idee, sa ma furisez in baie, si sa ii pun capat zilelor.
Am intrat pe fereastra baii, care era exasperant de mica, si m-am ascuns dupa usa. Dupa ce a deschis usa, am asteptat sa o si inchida, si apoi, m-a observat, si am actionat, in tacere, ce ironic, si-a vazut asasinul. L-am intins in cada.
Am iesit repede din baie, si apoi m-am urcat iar pe acoperis ca sa ii monitorizez pe cei 2 ramasi.
Am observat ca amandoi iesiau afara din 20 in 20 de minute ca sa fumeze, si cum eram echipat cu 2 cutite "ascunse" am hotarat sa astept pana la urmatoarea iesire, si apoi sa lovesc. Cand a venit momentul, am sarit in spatele lor, si ambele cutite, simultan au siuerat prin aer, si apoi s-au oprit in gatul celor 2, dar ce folos, pentru ca m-au vazut garzile, Doamne, a fost groaznic, in mai putin de 30 de secunde, 30 de garzi inarmate au fost langa mine, atunci a trebuit sa fug prin tot palatul de ei, dar tot nu scapam, apoi am ajuns la ziduri, m-am urcat pe ele, si am zarit o caruta cu fan jos, si am sarit fara ca ei sa ma zareasca. Am ramas in ea, si cand m-am trezit, pentru ca adormisem, eram inapoi la Venetia, senseiul s-a gandit bine.
I-am raportat tot, si apoi mi-a zis ca urmatoarea zi voi avea urmatoarele 2 tinte, si apoi infruntarea finala...

luni, 15 martie 2010

The assassin story... (part 2)

Ei bine cum am spus in postarea anterioara, dupa ce prima mea asasinare a fost un succes total, senseiul mi-a zis ca am trecut testul final...

Este a doua zi de cand sunt asasin, si am un program foarte incarcat. M-am imbracat cu hainele uzuale, si m-am prezentat in fata celui care ma indruma. Acesta mi-a zis ca va trebui sa asasinez un om numit Macarrone Marcelo, dar nu stim foarte multe despre el, si va trebui sa aflu mai multe informatii, prin diferite metode. Mai intai senseiul mi-a zis ca doi mesageri ai mafiotilor se intalnesc la 1 km de pozitia noastra, pentru a face schimb de date, facand schimb de scrisori, iar eu va trebui sa le fur pe amandoua.

Am iesit din "barlogul" nostru, si m-am suit pe case, foarte discret, deoarece lumea era alarmata de asasinarea de ieri seara. Am sarit de pe o casa pe alta, si am ajuns la locatie, m-am dat jos pe la un loc unde nu prea trecea nimeni, dar in acel moment un soldat a trecut pe langa mine, si a vrut sa tipe "The assassin is here!!!", dar mi-am dat seama de intentie, si cum nu era nimeni pe acea alee, l-am asasinat, si l-am aruncat in apa. M-am indreptat catre cei doi subiecti, si m-am asezat pe o banca, asteptand ca cei doi sa termine discutia. Apoi l-am urmarit pe primul, dar fara sa pierd contactul vizual cu al doilea, si print-o multime de oameni, mi-am furisat discret mana in buzunarul sau, si i-am furat scrisoarea, dar la al doiea a fost mult mai greu. Mergea in locuri mai putin "populate", asa ca daca il urmaream isi dadea seama, asa ca m-am urcat din nou pe case, urmarindu-l mult mai usor, si asteptand momentul oportun, pentru a lovi. Cand a dat coltul, si intrat pe o alee mult mai ingusta, pe care nu era nimeni, am sarit de pe casa, si i-am imfipt cutitul direct in gat, apoi i-am umblat in borseta si i-am furat scrisoarea, iar apoi, l-am tras si pe el, si l-am aruncat in apa.

M-am intors la baza, si i-am imanat scrisorile senseiului, care le-a citit, dar mi-a zis ca nu sunt destule informatii, asa ca va trebui sa ii spionez pe anumiti gardieni, pentru a afla mai multe, si asa am si facut. M-am dus la locul faptei si i-am urmarit 3 ore, si am aflat ce trebuia. M-am dus la sensei, si i-am zis "Macarrone Marcelo, va fi in seara asta la slujba, dar in Roma, asa ca va trebui sa il urmaresc, si cand se va insera deabinelea, voi lovi.". Senseiul m-a aprobat, si mi-a zis ca imi asigura transportul pana acolo.
In sfarsit, ora 10:00 p.m., iar afara era aproape bezna totala, dar nu imi gaseam tinta! Apoi am zarit trei tipi care il insoteau pe unul mai batran, si am stiut ca el e. Dar trebuia sa scap de gardieni, si asa am si facut, in toata multimea aceea, i-am tras pe fiecare pe la spate, si i-am injunghiat, fara ca cineva sa observe ceva, deoarece toti se uitau in jos, si se rugau, iar Papa avea ochii inchisi. Cand am terminat si cu ultimul, toti au ridicat capul, uitandu-se la Papa, iar Marcelo a observat ca numai era aparat, asa ca isi facea loc prin multime, ca sa ajunga la trasura, ca sa plece.
In momentul cand cetatenii au lasat capul in jos din nou, am lovit! L-am injunghiat pe la spate, fara niciun zgomot, l-am tinut si pe el de gura ca sa nu zica ceva, apoi l-am intins pe jos la periferia multimii, si apoi mi-am facut loc prin multime sa plec. Am venit inapoi la Venetia, la fel de discret precum am plecat, si i-am raportat senseiului succesul meu, si mi-a zis "Buna treaba tinere, acum du-te si te odihneste, maine ai trei tinte!"
Ei bine, l-ati auzit pe mos, asa ca stati pe aproape, povestea continua....

sâmbătă, 13 martie 2010

The assassin story... (part 1)

Povestea mea, ca asasin, incepe pe neasteptate, o s-o spun de la cap la coada...
Totul a inceput cand, printr-o inscenare am intrat la inchisoare. Dupa 3 luni de stat acolo, am aflat cine sunt responsabilii, si anume 9 mafioti dintr-o grupare italiana, care avea relatii in toata Italia (caci eu eram in Italia). De cand am aflat cine mi-a inscenat totul, m-am imfuriat la culme, si am planuit cum sa ma razbun, dar dupaia mi-am dat seama ca nu prea aveam sanse, deoarece eu eram un simplu om, iar ei, erau o banda mafiota...
Dupa 3 ani de stat la racoare, am iesit, dar inca eram suparat tare. In timpul cat am stat acolo, aveam un foarte bun prieten, caruia i-am spus tot, chiar si supararea mea fata de aceasta banda, iar acesta mi-a zis "Nu-ti face griji, asteapta doar sa iesi din inchisoare, si vin-o la adresa asta!", am uitat totusi sa precizez ca am iesit intr-un mod mai "special" de la inchisoare. Sendinta mea era pe 7 ani, dar eu am facut doar 3, adica am evadat!
Intr-o noapte usor ploioasa, m-am dus la adresa aceea, unde era o fundatura, intr-un gang. Deodata trei tipi imbracati din cap pana-n picioare in alb + plus gluga pe cap, au aparut de nicaieri, in fata mea. Prima data m-am inspaimantat, dar unul dintre ei a spus "Vin-o cu noi, si vei simti gustul dulce al razbunarii..." si am inteles ca acel prieten, mi-a fost de mare ajutor.
A trebuit sa ne urcam pe case, si sa sarim de pe una pe alta, eram sa cad de cateva ori, dar m-am obisnuit (am omis sa zic ca eram in Venetia), pana cand am ajuns acolo unde vroiau ei sa ma aduca, am trecut prin fel si fel de obstacole. Cand am ajuns la locul faptei, un batran cu barba, mi s-a infatisat si mi-a zis, intinzandu-mi niste haine albe ca ale "prietenilor" mei "Eu iti imanez aceste haine, de acum tinere, esti asasin, si drumul pana aici a fost plin de obstacole, pentru a te antrena, pentru ceea ce va urma mai greu. Vezi tu, acea grupare mafiota, este in conflict cu ordinul nostru, cel al asasinilor, si cei 9 care ti-au inscenat fapta, sunt in obiectivul nostru de ai asasina de mult timp, dar nici cei mai vrednici nu au putut, dar credem in tine, si in cei 3 care i-ai intalnit pana acum, primul dintre cei noua, va fi asasinat chiar in seara asta, de catre tine, colegii tai te vor conduce pana la tinta, iar de acolo vei actiona singur..."
M-am imbracat repede, deoarece setea mea de razbunare era foarte mare. Amicii mei m-au condus pana la casa lui, si mi-au spus ca este foarte bine pazita, si ca la aproape fiecare incapere este cate un bodyguard, inclusiv 4 pe acoperisul casei, dar ei mi-au spus ca el in fiecare seara, la ora 10:30 face dus, si dureaza aproximativ 20 de minute. Singura modalitate prin care puteam sa i-au contact cu tinta, era sa intru prin acoperis, pe geamul de la baie.
M-am urcat discret pe acoperis, si am asasinat un bodygurad aflat acolo, apoi pe al doilea, dar al treile m-a vazut, si a inceput sa alerge spre mine, si a vrut sa tipe, asa incat sa ii alarmeze pe toti din casa, dar un cutit aruncat la tinta, l-a potolit, iar al patrulea, l-am asasinat, si l-am aruncat intr-un gard viu de prin gradina.
Sarcina de a intra pe geamul baii a fost foarte grea, deoarece, era mai jos, si a trebuit sa imi folosesc abilitatile de alpinist...
Odata intrat in baie, mi-am tras rasuflarea, si am auzit vocea tintei mele, care se apropia de baie, m-am ascuns dupa draperiile dusului, si am asteptat. A intrat in baie, si a inceput sa isi dea cu fel de fel de creme pe fata, pe maini, si in alte parti ale corpului.
In momentul cand s-a intors cu spatele, si a vrut sa iasa din baie, un cutit i-a penetrat tesutul gatului, si a iesit pe partea cealalta, sangele a sarit peste tot, a murit cu mana pe clanta usii. L-am intins in cada, si am dat drumul la apa, pentru a nu intra cineva in baie, ca nu ar fi auzit sunetul apei.
Am iesit din casa, si m-am intors la sediu unde am raportat succesul "senseiului" meu, a fost foarte fericit, si mi-a zis ca am trecut testul final....

vineri, 12 martie 2010

In curand!

Nu stiu cat v-a placut povestea cu al doilea razboi mondial, dar din unele surse am inteles ca da, asa ca de maine, voi incepe o noua poveste, dar nu cu acelasi subiect, stati pe aproape daca vreti sa aflati.

After four years of war, finally the last day...

A trecut mult timp de la inceperea razboiului, mai exact 4 ani...
In acesti ani, am facut o groaza de lucuri, am invatat alte lucruri, cum ar fi sa conduci un tanc, si altele, cum spuneam, s-au intamplat multe "chestii" in acesti ani, amuzante, nefericite, ca a atunci cand plutonul nostru a trecut cu tancul peste o mina, si au murit multi, doar doi au supravietuit, eu si colegul meu Wolfgang, care mai traieste si acum, in ultima zi!
Suntem in Berlin, unde germanii se retrageau cu 20 de metri pe minut! In final am ajuns la Reichstag, unde a fost totul un vacarm, cum nu s-a mai vazut!!! toti trageau din toate partile, bazooka, tancurile T-34, mitraliere peste tot, toate parca nu ramaneau fara munitie.
Sa trecem la subiect, eram cu plutonul meu, care de la inceperea razboiului s-a inoit foarte mult, numai eu si Wolfgang am ramas aceeasi "veterani" in pluton, deci cum spuneam era cu plutonul meu, afara unde sustineam baricada, pentru ca rusii sa nu intre si in Reichstag, dar faceam eforturi supraomenesti.
Eu aveam onoarea de a trage cu arma de companie MG42, nimic nu statea in calea ei, dar brusc s-a oprit, si am ramas cu ochii in soare, si era sa fac pe mine cand am vazut 30 de rusi care se apropiau de locul unde ma aflam eu, furiosi cu totii. Eu m-am ascuns in spatele sacurilor cu nisip, in timp ce ei si-au golit incarcatoarele in cei care nu au fost la fel de isteti ca mine. Baricada fusese sparta! Ne-am retras cu totii ca nebunii, si am ajuns pe holurile Reichstag-ului, dar nu eram toti, eu eram doar cu Wolfgang, iar restu nu erau cu noi. Se auzeau sunete macabre pe acele holuri, iar la fiecare 3 minute cate 10 focuri de mitraliera, urmat de 10 tipete ingrozitoare...
Datorita cunostintelor lui Wolfgang am ajuns sus, la cel mai inalt nivel al cladiri, si ne-am alaturat fortelor noastre, dar ce a urmat a fost ingrozitor. Rusii au venit echipati cu bazooka, aruncatoare de flacari, si mitraliere grele + cocteiluri Molotov (sticle incendiare).
Noi aveam doar armele uzuale, adica Mp40. A inceput adevarata teroare, proiectilele zburau peste tot, se tragea din toate partile, nici la sol, culcat nu aveai nici o sansa de scapare, trebuia sa fugim toti in toate partile ca sobolanii! Ba mai mult, bucati de tavan cadeau din cauza proiectilelor tancurilor de afara...
Eu am fugit peste tot, m-am ascuns in fiecare loc, dar stateam doar 30 de secunde acolo, pentru ca riscam sa fiu strivit de catre tavan, sau ars, sau impuscat.
Gloantele imi suierau pe la urechi, era un infern, toti cadeau pe capete, unii mureau chiar fara picioare sau maini, era absolut macabru. Am fugit catre un loc care l-am vazut mai liber, si care nu ajunsese vreun cocteil Molotov, sau altceva, dar in momentul in care am iesit din ascunzisul meu, am fugit doar 4 metri, apoi m-am impiedicat de o piatra rupta din tavan, si care m-a salvat de la o moarte arzand, dar in clipa urmatoare, am simtit un junghi in jurul pieptului, si am cazut la pamant...
Ii vedeam pe germani cum cad unul cate unul, pana la ultimul, totul se facea negru, numai vedeam bine, Wolfgang, numai avea o mana, dar inca mai traia, ultima imagina a fost momentul in care rusii au inaltat steagul in locul celui nazist, si ultimile cuvinte pe care le-am auzit, au fost de la vechiul meu prieten, Wolfgang, care mi-a spus "Nu muri tinere, ai toata viata inainte.." apoi totul s-a intunecat.
Cand m-am trezit, am vazut un om imbracat in alb, prima oara am crezut ca e inger, dar am vazut o incapere de spital, iar omul acela era doctor si mi-a zis "Zambeste, ai supravietuit razboiului...!"
Cat despre Wolfgang, a supravietuit si el, si i s-a pus o proteza in locul bratului sfasiat...
FINISH!!!

joi, 11 martie 2010

The third day of war...

Deci, cum spuneam in postarea anterioara, am adormit cu totii pe unde am putut prin transee. A doua zi dimineata, am fost treziti de artilerie, de data aceasta tragea cea rusa. La inceput nu mi s-a parut asa de zgomotos, deoarece ma obisnuisem, dar din momentul cand a inceput sa traga si cea germana, a fost un vacarm ingrozitor, apoi au aparut si tancurile, si de toate.

Am tinut-o tot asa, pana la un moment dat, cand toate au incetat deodata. Dar in departare se auzea o mitraliera care latra furioasa, am spus in departare, ei bine era mai aproape de cat mi-am imaginat eu, ne-am dus sa vedem ce e acolo, si cand colo, ne trezim in mijlocul campului minat! si inconjurati de o pustietate nemarginita. Ne-am dezmeticit repede, si ne-am dat seama ca un obuz a ras o parte din transee de pe front. Am fugit inapoi de unde am venit, dar rafala de mitraliera a inceput iar, iar 3 dintre noi au cazut la datorie...

Iar unul dintre noi a avut norocul de a muri repede, deoarece un lunetist l-a luat la tinta. Se facuse noapte, si colonelul Hinka, ne-a ordonat sa aducem prizonieri rusi. Cum s-a lasat bezna totala, am iesit din transee, si am inceput sa ne taram pe sub o sarma ghimpata, care facea legatura intre cele doua camprui minate, dar din prostia unuia, care a tras din greseala in aer, rusii ne-au descoperit pozitia, si a trebuit sa ne miscam mult mai repede, pentru a iesi de sub sarma, deoarece eram tinte sigure pentru cuiburile de mitraliera.

Cand am reusit acest lucru, am intrat intr-o groapa adanca de obuz, unde ne-am odihnit putin, dar din prostia aceluasi care a tras prima data, era sa murim cu totii, deoarece, el a aruncat o grenada in transeul de langa noi, iar cei ce se aflau acolo, au aruncat-o inapoi, dar din fericire, ea a explodat in aer.

Dar apoi doi rusi au iesit din transeu si au inceput sa traga cu tot arsenalul lor asupra gropii de obuz, din 15, cati eram am ramas doar 8, deoarece 7 nu s-au miscat indeajuns de repede, ne-am intors inapoi la noi la "baza" si i-am raportat colonelului, ca misiunea a fost un esec, sa vedeti, era rosu ca racul cand a auzit, daca rusii au omorat 7 oameni, ei bine colonelul Hinka a mai scurtat viata la inca 3 soldati, trimitandu-i in fata Crutii Martiale, de unde se putea iesi doar la plutonul de executie, sau la spanzuratoare.

Apoi ne-am culcat in adapost.... Ramaneti sa vedeti sfarsitul!

miercuri, 10 martie 2010

The second day of war...

Acum vom continua povestea din postarea anterioara.
Deci cum spuneam, m-au cazat undeva, si apoi am adormit. M-am trezit a doua zi dimineata de o alarma, care anunta inca un bombardament, deoarece cunosteam sunetul acestei sirene. M-am ridicat repede din pat, si apoi, a intrat un Sergent in camera mea, si mi-a dat o uniforma, germana, ca in al doilea razboi mondial, si o grenada de mana, un cutitas micut, si un mp40, care el, din fericire vorbea romana, si mi-a spus sa il folosesc cu cap, si apoi a plecat.
M-am imbracat repde in uniforma, si la sfarsit, mi-am pus armamentul pe mine, si am iesit afara, unde doi soldati, m-au dus intr-un transeu, unde un colonel numit Hinka, ne-a tinut un discurs, despre faptul ca viata noastra este in joc, si ca nu este o joaca de copii sa faci pe soldatul...
Printre mine, mai erau o multime de copii, de diferite varste, dar si barbati, unii chiar inaintati in varsta. In sfarsit colonelul Hinka a plecat si ne-a lasat in transeu cu ochii in soare. Peste o jumatate de ora, de stat, un Obergefreiter (Caporal) a venit si ne-a spus ca am fost transferati pe frontul pe Est, si ca vom lupta contra armatei rosii. In acel moment, toti eram ingroziti.
Apoi o masina a venit si ne-a luat cu ea, pentru a ne duce acolo unde mentionase caporalul, masina era blindata!
Dupa 2 ore de mers, am intrat intr-o padure deasa, unde se intainta greu, cu masina. Deodata, o bubuitura foarte puternica a aruncat camionul la 3 metri fata de locul initial, toti eram panicati, dar ne-am speriat si mai tare atunci cand am vazut soferul fara o mana, si o bucata din fata sangeranda, era absolut macabru, figura aceea. Am iesit din autocar, insostiti de un sergent, care ne-a zis sa fugim cat putem de repede, pentru a nu fi lovitit de proiectilele tancurilor. La semnalul sau, am iesit cu toti din camion, si am fugit cum ne-a spus sergentul, in clipa in care am iesit din vehicul, am fost intampinati de o rafala de mitraliera, care ne-a sfasiat pe aproape jumatate dintre noi, nu a mai avut ce sa facem pentru raniti, asa ca am continuat sa fugim, pentru a nu avea aceeasi soarta.
Dar pana am ajuns la loc sigur, a fost o scena infernala, in spatele nostru gloantele zburau, in fata noastra proiectilele la fel treceu pe langa noi.
La sfarsit, cand am ajuns la liniile noastre, din 30 de oamnei am ramas doar 5! 25 dintre noi au fost rasi de pe fata pamantului. Am intrat cu totii intr-un transeu, si apoi am fost repartizati la diferite plutoane. Eu am avut ghinionul sa ajung intr-un regiment disciplinar, unde toti erau criminali....
Am facut cunostinta cu ei, care erau cu totii oameni maturi, si apoi am intrat in adapost, cu speranta ca poate adorm, si asa a fost, dar paradisul nu a durat mult, deoarece, artileria noastra, cea germana, a inceput sa traga de zor, mitralierele grele au inceput si ele la fel, injuraturi peste tot, iar unii, care erau noi veniti, ca si mine, au avut nenorocul de a scoate capul inafara parapetului transeiei, MARE GRESEALA! Din momentul acela, nu au mai avut decat 3 secunde de trait, deoarece au primit fiecare cate un glonte in teasta.
Unul dintre colegii mei de pluton, pe care il chema Wolfgang, mi-a spus "Lunetistii lui Ivan nu dorm, nu dorm, asa ca ai face bine sa iti tii teasta la inaltime mica.."
Dupa aceea, s-a facut noapte, si cu totii am adormit pe unde am putut in transeu....

marți, 9 martie 2010

The first day of war...

Meregeam pe strada, plictisit, si ma uitam prin vitrinele magazinelor.
Deodata o bubuitura puternica se aude in spatele meu. Cand ma intorc, vad o groapa imensa in ciment, care era inca incandescenta. Atunci a inceput infernul...
Sute de obuze cadeau din cer, Braila era bombardata! Cum spuneam, obuzele cadeau, rascoleau betonul, si il aruncau de colo colo, era un dezastru!!!
Am fugit cat am putut de repede, si m-am ascuns intr-o casa afectata ca celelalte de o explozie. Am stat o vreme acolo. Dupa un timp, am adormit, si am fost trezit 3 ore mai tarziu, de un sunet, ca de motor de tanc! Prima data am crezut ca visez, dar nu a fost asa, un tanc a intrat exact prin peretele de langa mine, iar din aceea casa nu a mai ramas nimic. Am iesit repede din muntele de moloz, urmat in deaproape de o rafala de mitraliera, care aproape era sa ma rupa in doua, daca ma prindea.
M-am ascuns in ramasitiele unei case, si am privit cum tancurile treceau pe langa mine, eram ingrozit! Am reusit totusi sa deschid ochii, si sa vad ca tancul avea pe turela steaua rosie sovietica!!!
Am crezut ca visez, dar n-a fost asa, curand a aparut si infanteria, care avea aceleasi costume sovietice ca in al doilea razboi mondial! Erau dotati baietii nu gluma, aveau la ei grenade de mana, si fiecare soldat era dotat cu un PPSh-41 (arma uzuala a sovieticilor in al doilea razboi mondial), pe langa asta aveau si baionetele la cizma.
Cand au trecut cu totii am mai stat putin sub ramasitele acelea, si m-am gandit "Oare ce sa fac?", si sm vrut sa ies afara din acel "moloz", dar apoi mi-am amintit ca afara s-ar fi putut afla lunetisti!! Asa ca am ridicat o bucata de lemn sus, ca sa o poata vedea clar, si in urmatoarea secunda, 3 gauri minunate, erau imprimate pe scandura.
M-am tarat pe sub mormanele mai mici, si am ajuns la un loc sigur, am iesit afara, si m-am adapostit intr-o casa care inca mai era intreaga. La un moment dat cinvea a intrat in casa, si am auzit limba germana, cand au intrat in camera i-am vazut ca aveau mp40, dar mai departe mi-a fost frica sa ma uit, si ca si cum as fi fost prizonier, am ridicat mainile in sus. Dar ei au inceput sa zambeasca prieteneste, si mi-au zis "Kommen Sie mit uns", si mi-au intins o mana, si am inteles ca trebuie sa vin cu ei. M-au dus la o baza militara, si acolo m-au cazat undeva, nu mai stiu exact unde, si apoi m-am culcat...

luni, 8 martie 2010

World War II



O pasiune a mea este WWII (al doilea razboi mondial), de aceea am desenat asta...


duminică, 7 martie 2010

Assassin`S Creed II

Jocul, care a cuprins inimile multora, care sunt pasionati de calculator, si anume Assassin`s Creed II s-a lansat oficial pentru PC pe data de 4 martie. S-au efectuat o multime de vanzari. El, jocul, din surse sigure stiu, ca el ar fi aparut deja pe torrent din prima zi a lansarii, si anume pe Filelist, celebrul site. Din nefericire pentru mine nu am cont pe acest site, dar tot voi face rost de acel joc. Unii nestiutori spun ca nu este mare lucru intre primul joc si cel de-al doilea. Ei bine nu este asa, deoarece, o prima diferenta ar fi perioada in care se desfasoara actiunea din joc, si anume ca in primul joc totul se desfasoara in jurul anului 1191, in "Tara Sfanta", unde esti Altair, iar cel de-al doilea joc se desfasoara in perioada renasterii, in Italia, in jurul anului 1476, unde actionezi cu Ezio.De asemenea Ezio este mai dotat ca sa zic asa, din punct de vedere al arsenalului, deoarece, Altair avea un singur "Hidden Blade",la mana stanga, iar Ezio are la ambele maini, desigur mai sunt mult mai multe deosebiri intre jocuri, dar le puteti afla de pe internet. Doritorii pot citi istoricul primului joc pe wikipedia, istoricul celui de-al doilea joc, din pacat va aparea in 2012.